hfda.gov
Simptomele asociate cu noul coronavirus sunt numeroase și în permanentă descoperire. Așadar, dacă la începutul pandemiei de COVID-19 se cunoșteau numai câteva simptome specifice infecției cu noul coronavirus SARS-Cov-2, în prezent mult mai multe simptome sunt asociate cu această infecție respiratorie, ceea ce ridică numeroase semne de îngrijorare, deoarece, adesea, boala poate fi confundată cu alte afecțiuni.
Pentru a aduce lumină asupra acestui aspect, cercetătorii americani de la University of Southern California au stabilit care este ordinea probabilă a derulării simptomelor asociate cu boala COVID-19, ceea ce poate fi de ajutor atât în identificarea bolii de la bun început, cât și în managementul simptomelor și, eventual, în controlarea evoluției bolii. Potrivit acestora, ordinea simptomelor este esențială pentru a identifica stadiul de boală în care se află pacientul, dar și pentru stabilirea unui diagnostic preliminar rapid.
Boala COVID-19 este asociată cu numeroase complicații severe, precum dificultățile de respirație și pneumonia. Din acest motiv, recunoașterea semnelor și simptomelor infecției cu noul coronavirus SARS-CoV-2 este esențială, în așa fel încât persoana infectată să poată reacționa din timp și să solicite ajutor medical, dacă e nevoie.
Potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenția Bolilor (CDC), perioada medie de incubație a noului coronavirus SARS-CoV-2 este de 4-5 zile. Cu toate acestea, intervalul maxim este de până la 14 zile.
Nu toate persoanele infectate vor manifesta simptomele specifice bolii COVID-19, așadar este posibil să contractezi virusul, fără a resimți vreun simptom. Atunci când boala se manifestă, simptomele apar treptat, potrivit doc.ro.
Cele mai des întâlnite simptome asociate cu boala COVID-19 sunt febra, tusea, starea de oboseală, dificultățile de respirație. Unii pacienți infectați cu SARS-CoV-2 pot resimți și alte simptome față de cele obișnuite, și anume: nas înfundat și secreții nazale, durere în gât, durere de cap, dureri musculare, diaree, frisoane, absența gustului și mirosului. Anumite cercetări sugerează că simptomele respiratorii se pot înrăutăți în a doua săptămână de boală, mai precis, începând cu a 8 a zi de la debutul manifestării bolii.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, aproximativ 1 la 5 persoane infectate cu SARS-CoV-2 manifestă simptome grave. Persoanele aflate în stare gravă dezvoltă pneumonie sau insuficiență respiratorie și pot avea nevoie de intubare sau de ventilație mecanică.
CITEȘTE ȘI: ATENȚIE: Două simptome noi, care ne pot lua prin surprindere, pot anunța debutul infecției cu COVID-19
Virusurile din familia coronavirus sunt, de fapt, din familia mai extinsă a virusurile responsabile pentru declanșarea răcelilor. Așadar, se estimează că patru tipuri de coronavirusuri sunt responsabile pentru aproximativ 10%-30% dintre infecțiile respiratorii la adulți.
Simptomele generale ale răcelii includ: nasul înfundat și secrețiile nazale, durerea în gât, tusea, durerile musculare, durerile de cap. Distincția dintre COVID-19 și o răceală simplă nu este evidentă, dar este important de reținut că durerea în gât și nasul înfundat sunt primele simptome ale răcelii, iar acestea apar mai târziu, sau deloc, în cadrul infecției cu virusul SARS-CoV-2. La polul opus, febra nu este mereu asociată cu răceala simplă, dar apare adesea la persoanele bolnave de COVID-19.
Boala COVID-19 este comparată, adesea, cu gripa de tip A, care este o afecțiune respiratorie sezonieră. Simptomele gripei cuprind: febra, frisoanele, tusea, starea de oboseală, nasul înfundat și secrețiile nazale, durerile musculare, starea de vomă, diareea și durerile de cap.
Simptomele celor două boli sunt foarte asemănătoare, dar, spre deosebire de gripa de tp A, unde simptomele apar, mai mult sau mai puțin, simultan, la COVID-19, acestea se manifestă treptat.
Printre alte distincții semnalate de Organizația Mondială a Sănătății între cele două boli se numără și:
În lumina tuturor acestor informații, cercetătorii de la University of Southern California au stabilit o ordine probabilă a manifestării simptomelor asociate cu boala COVID-19. Aceasta este:
Potrivit oamenilor de știință, cunoașterea ordinii simptomelor poate ajuta pacienții în luarea unei decizii rapide fie de autoizolare, fie de solicitare a ajutorului medical. În egală măsură, poate fi de ajutor pentru medici, pentru eliminarea posibilității altor afecțiuni, în așteptarea rezultatului testelor.
Nu în ultimul rând, recunoașterea acestei ordini poate ajuta medicii în stabilirea formei de tratament pentru pacienți și pentru a interveni, din timp, în așa fel încât simptomele cele mai neplăcute să fie evitate, pe cât posibil, iar starea pacientului să nu se agraveze.
Având în vedere faptul că, în prezent, există mai multe opțiuni de tratament a simptomelor, identificarea ordinii simptomatice poate reduce timpul de spitalizare și eficientiza, pe această cale, traficul din spitale și munca tututor cadrelor medicale.
Totuși, trebuie menționat faptul că sunt și multe persoane asimptomatice (care nu prezintă simptomele specifice infecției cu SARS-CoV-2). De aceea, respectarea măsurilor de igienă (spălarea corectă a mâinilor cu apă și săpun sau dezinfectarea cu un gel cu aloe vera și care are 70% alcool, cum este Guard X), purtarea măștii de protecție și păstrarea distanței sociale sunt măsuri prin care se poate limita transmiterea infecției cu SARS-CoV-2.
CITEȘTE ȘI: Cel mai recent studiu despre COVID-19: Copiii de grădiniță pot fi un real pericol
Autorii studiului au reușit să stabilească ordinea simptomelor prin analizarea a peste 55.000 de cazuri confirmate din China, ale căror date au fost strânse în perioada 16 -24 februarie 2020, de către Organizația Mondială a Sănătății. Aceștia au studiat și alte 1.100 cazuri identificate în perioada 11 decembrie 2019 – 29 ianuarie 2020, colectate de către China Medical Treatment Expert Group, via National Health Commission of China.
Pentru a compara ordinea simptomelor COVID-19 în raport cu alte boli respiratorii, oamenii de știință au analizat cazuri de gripă și alte forme de infecții respiratorii din America de Nord, Europa și emisfera sudică, raportate în intervalul de timp 1994 – 1998. S-au evaluat, în total, 2470 de cazuri. Concluziile cercetătorilor au fost publicate în revista de specialitate Frontiers in Public Health.